mercredi 11 mars 2009

Prima amintire

Nu este vina nimănui că prima amintire pe care o pot aduce oricând în prezent, cu rigurozitatea regizorală a individului perfecţionist, este a unei femei septuagenare, purtându-şi trupul zvelt într-o curte însorită, pe un asfalt topindu-se sub razele unui soare timid ce părea să nu-şi aibă locul într-un acelaşi decor cu femeia ce pare desprinsă din poveştile cu Baba Cloanţa. Îmi amintesc prea bine chipul zbârcit, tocit pe alocuri, asumându-şi cu mândrie afectată grija destinului unei întregi familii, deşi nimeni nu i-a atribuit vreodată o astfel de povară. Mi-l amintesc mai bine decât îmi amintesc micul dejun al acestei dimineţi, şi sunt momente în care a fi preferat ca imaginea aceasta să nu mă fi urmărit atâta vreme. Sau cel puţin să nu fi fost prima mea amintire.

Privind retrospectiv, îmi dau seama că femeia îmbrăcată în negru s-a transformat într-un laitmotiv nefericit al unei copilării ce s-a vrut a fi una fericită, ce mi-a bântuit gândurile şi visele nocturne, în ciuda eforturilor disperate de a o îndepărta din locuri în care nu mai avea de mult prea multă vreme ce căuta.

Aveam mai puţin de doi ani, şi nimănui nu-i vine să creadă în veridicitatea cuvintelor mele, trăind cu impresia că imaginaţia mea merge atât de departe până la a inventa un personaj care, culmea, seamănă cu unul real, fiind completată de o intuiţie nu numai norocoasă, dar mai ales supranaturală.

Cei ce nu au nimic, încep să inventeze. Iar eu nu am amintirea primilor doi ani de viaţă. Cu toate astea, mi-aş dori să nu recurg la trucuri ieftine care să mă ajute să scap de figura unui personaj pe care multă vreme l-am perceput ca fiind malefic. Ar trebui să-mi fie cel puţin ruşine de curajul de a face asemenea afirmaţii, dar bătăile accelerate ale inimii la apariţia ridurilor printre gândurile ce obişnuiesc să-mi umple dimineţile însorite şi teama de a mai păşi pe o alee pe care, copil fiind, o străbăteam de zeci de ori pe zi, mă îndreptăţesc.

Vreau amintirea primilor doi ani de viaţă. Vreau o amintire de dinaintea celei ce a fost până în această clipă, inclusiv, prima.

1 commentaire:

Unknown a dit…

cereti cam mult..domnisoara..nu credeti ?