samedi 22 janvier 2011

Abandon

Mă răscoleşte-un dor nebun de colţul meu de poveste, dar am neputinţa în oase şi-n suflet. Nici n-am avut inspiraţia lui Hansel spre a mă putea întoarce după o convalescenţă prea lungă, dar nici lacătul nu mai ştiu a-l descuia. Fir-ar!

4 commentaires:

Anna a dit…

Sunt aici. Te astept.

day-dreamer a dit…

De-aş şti unde sunt eu...

Evergreen a dit…

Hai catinel, te ridici si iti indrepti oasele. Daca-ti place cafeaua, bea una tare!!! Si lacatul nu trebuie descuiat. Mai bine sparge-l. Si razi zgomotos!

day-dreamer a dit…

Oasele-mi sunt reumatice, cafeaua doar miroase frumos, iar lacătul... ei bine, lacătul! Cu hohotele de râs, însă, m-aș putea descurca! :)