mercredi 9 décembre 2009

Tălpile ei

Într-o zi, sub tălpi are să-mi alerge nisipul...
într-o zi, sub tălpi are să-mi zboare marea...
într-o zi, voi fi lebăda neagră dintr-un balet pentru şchiopi
şi clapă de pian ce nu ştie cânta decât atins cu privirea...
într-o zi, n-am să mai fiu,
dar va rămâne în urmă-mi
un trup sub ale cărui tălpi
va alerga nisipul...

Şi-n ziua de după,
cu floarea miresei în palmele-i sfioase
şi cu suspinul în gât şi în genunchi,
pluteşte strigând în cele patru zări
pe dalele picurate cu rouă.

Nu e acasă,
iar lacrimile rostogolindu-se a nerăbdare
n-o aduc înapoi.
Pământul e proaspăt, e negru aprins,
şi-i semn că veşmântul a fost mult prea greu.

Este val tomnatic, acum,
un val ştrengar ce poartă umbre şi lumini în ochi,
trimiţându-şi solii străini
la vreme de flux.
Dar îşi cere cenuşa când marea se retrage.

Pluteşte, o clipă, pe apă,
pentru ca, odată cu ea,
să porneşti, spre adâncimi şi alte orizonturi,
undeva îţi voi săruta cu nesaţ urmele tălpilor.

Căci în ziua de după, când n-am să mai fiu,
va rămâne în urmă-mi
un trup sub ale cărui tălpi,
vor alerga nisipul şi marea...

7 commentaires:

Anna a dit…

Desculto!
Si totusi cu pasii tai , marea scrie necuprinsul. Cand implinire va fi in inexprimabil, prin iubire, va inceta sa bata lacrima in genele timpului. Vei afla atunci cum fericirea incepe cand dai.Si-ti va fi inalt ca poti sa te nasti din nou. De o mie de ori pentru altul sau pentru acelasi mal.
Apa vie vor fi atunci amintirile fricii de demult.

Andre a dit…

Am citit poezia. Si am citit comentariul Annei si sunt fara de cuvinte. Cuvintele mele sunt mici si modeste, dar cu voi si starile triste devin superbe. Nu am cuvinte, am doar emotii.

Mirona a dit…

Nici nu indraznesc sa comentez, eu, omul declarat al prozei :) Spre surprinderea mea, atat rimele tale cat si comentariile rezoneaza pe undeva, la batranete intind si eu urechea la poezie fiindca o faci atat de delicata :)

Anonyme a dit…

mie marea si nisipul, imi dau impresia de libertate. imi plac valurile putin involburate si nisipul putin incalzit de soare.
marea din poezia ta este frumoasa, cu toate ca este putin cenusie... dar totusi cred ca talpile tale isi vor zambi pe nisipul miscator ;o)

Şerban Tomşa a dit…

Day-Dreamer,
scrii admirabil... Eşti mare, mare de tot : "într-o zi, voi fi lebăda neagră dintr-n balet pentru şchiopi"...Miracolele lumii se joacă-n palmele tale...

Anna a dit…

Suflete drag, iti doresc un Craciun fericit!

Cãlin a dit…

Frumos poem.